Colectia de poze teme.3xforum.ro
Total 157 poze.

InapoiInainte

 
partea aii-a domnule daniela marinescu/ daniel marinescu, în pe strada nr. 5, elev în clasa aPartea aII-a Domnule Director, Subsemnata, Daniela Marinescu/ Subsemnatul, Daniel Marinescu, domiciliată/ domi¬ciliat în 'Timişoara, pe strada Trandafirilor nr. 5, elevă/ elev în clasa a VIII-a la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu", vă rog să îmi aprobaţi înscrierea la cursurile de dans modern organizate de Clubul Copiilor din localitate. Menţionez că doresc să particip la aceste cursuri, întrucât intenţionez să îmi dezvolt abilităţile necesare unei bune dansatoare/ unui bun dansator. 'Timişoara, 18.06.2007 Daniela Marinescu/ Daniel Marinescu Domnului Director al Clubului Copiilor din Timişoara
28.05.200721.6KB
14. titlul într-un singur cuvânt tema textului. forma a mesajul transmis: respectul, şi14. Titlul concentrează într-un singur cuvânt tema textului. Forma articulată a substan¬tivului evidenţiază mesajul transmis: respectul, admiraţia şi recunoştinţa pentru tot ceea ce înseamnă părinţii de-a lungul vieţii pentru fiii lor, până când li se-aşază-n pământ, temelie. :zzz: II. Domnule Director, Subsemnatul, Ştefan Marinescu,/ Subsemnata, Ştefania Marinescu, domiciliat/ domi¬ciliată în Sibiu, pe strada Castanilor, numărul 27, elev/ elevă în clasa a VIII-a la Şcoala generală„Mihai
19.05.20073KB
am nevoie de o compunere la romana,si zice sa scriu cum mil imaginez pe m eminescu in am nevoie de o compunere la romana,si zice sa scriu cum mil imaginez pe m eminescu in "fiind baiet paduri cutreieram" deetalii p id fetita_de_dyamant
08.10.200737.2KB
varianta 12 tn 2007
19.05.200743.1KB

 
mici Mici greşeli, Rareş. "Igienei" are şapte sunete, l-ai despărţit bine în silabe.
13.06.201132.5KB
exercitiul din imagine tema 13 - locutiuneaExercitiul din imagine
15.06.201133.2KB
noua p aici si mam inscris pt ca am vazut ca chiar sunteti de si eu o rugaminte ...sumt si eusalut......sunt noua p aici si mam inscris pt ca am vazut ca chiar sunteti de treaba......am si eu o rugaminte ...sumt disperata........vreau si eu revumatu de la ulita copilariei de ionel teodoreanu....eu am citit cartea dar nu am timp sa fac rezumatu......vasi fi recunoscatoare.....:(:wink2:
08.01.20078.8KB
buna caut un referat la vrajitorul din oz !!! urgent! va rog sa mil dati cine are ! shi poate avetibuna caut un referat la vrajitorul din oz !!! urgent! va rog sa mil dati cine are ! shi poate aveti shi la lacul lebedelor!!!:hi:va rrrrrooooooooog=D
13.09.20063.9KB

 
am de pregatit lectia orala'' ca tema pana la 12.03.2011 (pag. 210-211 manual humanitas clasa aAm de pregatit lectia ''DESCRIEREA ORALA'' ca tema pana la 12.03.2011 (pag. 210-211 manual HUMANITAS clasa a V-a) daca s-ar putea pe intelesul unor copii de clasa aV-a =) :) =) :) =) :) =) :) :D :D :D :D :D :D :D :D VA MULTUMESC PENTRU INTELEGERE!!!!!!!!!
11.03.201142.9KB
nominale şi arată prin ce sunt exprimate numele tema 23 - predicatul nominalIdentifică predicatele nominale şi arată prin ce sunt exprimate numele predicative.
18.06.201142.6KB
sal varianta 20 tn 2007sal
16.02.200744.2KB
valoarea şi a cuvintelor tema 3 - valori si sintactice ale cuvintelorIndică valoarea morfologică şi sintactică a cuvintelor subliniate.
03.06.201170.9KB

 
ipoteza de la care pleaca textul lui johan continutul de propriile argumente folosite de autor1.Identifica ipoteza de la care pleaca textul lui Johan Huizinga;reformuleaza-i continutul folosindu-te de propriile cuvinte. 2.Prezinta argumente folosite de autor pentru a-si sustine punctul de vedere,punand in evidenta: *rolul jocului ca rezultat al cercetarilor efectuate in domeniul psihologiei si fiziologiei; *factorul comun de la care pornesc explicatiile date in legatura cu natura,semnificatia si locul jocului in existenta copiilor,adultilor si animalelor; *esenta jocului,potrivit opiniei autorului. 3.Care este concluzia acestui text argumentativ? 4.Sintetizeaza principalele informatii despre joc pe care le-ai aflat din analiza textului? 5.Fragmentul reprodus este un text fictional sau nonfictional?Argumenteaza-ti raspunsul.
19.10.201011.1KB
alexandru pascu,/ alexandra pascu, în iaşi, pe strada viitor, elev/ elevă în clasa aII. Domnule Director, Subsemnatul, Alexandru Pascu,/ Subsemnata, Alexandra Pascu, domiciliat/ domiciliată în Iaşi, pe strada Viitor, numărul11, elev/ elevă în clasa a VIII-a (a Şcoala cu Clasele I - VIII „Gh. Asachi", vă rog să Binevoiţi a-mi aproba acordarea unui spaţiu pentru o expoziţie de desene ale colegilor mei din clasa a VIII-a, în sala specializată din incinta Bibliotecii Judeţene „MihailSadoveanu", din localitate. Menţionez că solicit acest lucru, întrucât îndeplinesc toate condiţiile cerute. Iaşi, 18.06.2007 Alexandru/Alexandra Pascu Domnului Director al Şcolii cu clasele I - VIII„Gh. Asachi", Iaşi
16.05.20073.8KB
imi trebuie la si nu mai am timp sa o citesc, va rog sa ma ajutati! =( am si eu nevoie de rezumatulImi trebuie la suplimentar si nu mai am timp sa o citesc, va rog sa ma ajutati! =(
24.05.20072.6KB
cuvintele prin mijloace interne de a şi cum s-au format. tema 14 - mijloace de imbogatire aIdentificaţi cuvintele obţinute prin mijloace interne de îmbogăţire a vocabularului şi explicaţi cum s-au format.
16.06.201150.3KB

 
genului liric literare în care se în mod direct idei, gânduri, „voceaIII. Aparţin genului liric creaţiile literare în care se exprimă în mod direct idei, gânduri, sentimente. „Vocea" care comunică prin intermediul imaginilor artistice gândurile şi sentimentele, este eul liric, aie cărui mărci lexico-gramaticale sunt: limbajul expresiv, frecvenţa verbelor şi a pronumelor de persoana I şi a II-a singular şi plural, punctuaţia expresivă etc. O altă trăsătură a textului liric este structura specifică: e scris în versuri grupate de regulă în strofe, iar expresivitatea e sporită de muzicalitatea reali¬zată prin rimă, ritm şi măsură. Creaţia literară Printre lacurile de munte, scrisă de Lucian Blaga, aparţine genului liric, deoarece prezintă trăsăturile acestuia. Vocea eului liric se remarcă prin verbe şi pronume la persoana I, plural {ne odihnim, în noi, am vedea, ne), care arată că eul liric se exprimă în numele unei colectivităţi, implicând şi cititorul. De asemenea, exclamaţiile retorice (Ce calm! Ce puritate!) sunt rodul exprimării directe a impresiilor. Limbajul este sugestiv, existând figuri de stil şi imagini ar¬tistice, prin intermediul cărora eul liric îşi exprimă gândurile, sen¬timentele şi trăirile. Astfel, metaforele, inversiunile şi exclamaţiile retorice conturează un tablou de natură fermecător, având ca temă descrierea unui peisaj de munte, temă desprinsă chiar din titlu: Printre lacurile de munte. Constituit din trei catrene, textul prezintă o muzicalitate specifică, redată prin elementele moderne de versificaţie: măsura variabilă şi versul liber. ÃŽn primele două versuri, se remarcă trăirile eului liric de linişte şi de calm, prin verbul a se odihni, la indicativ, prezent, persoana I, plural; Ne odihnim în iarbă, cu un rest de oboseală în noi, ca sufletul. Comparaţia prezentă în aceste versuri relevă contrastul existent între pacea şi armonia din natură şi sufletul încărcat de griji al poetului. Pacea şi liniştea sunt accentuate în versul al treilea tot prin prezentul indicativului stăm şi privim, care dă impresia că tabloul descris este real, concret. ÃŽn versul Soarele a asfinţit în argintul de vest se creează o imagine vizuală aparţinând planului îndepărtat, cosmic, care sur¬prinde culoarea cerului la apus. Metafora în argintul de vest pune în evidenţă luminozitatea văzduhului; culorile deschise ale acestu¬ia fiind în contrast cu nuanţele roşiatice pe care cerul le are în mod obişnuit în acest moment al zilei. Strofa a doua potenţează imaginile luminoase strălucitoare, printr-o altă metaforă: aerul de cleştar şi prin enumeraţia din următoarele trei versuri: stâncile, brazii, munţii, lucrurile toate,/ chiar cele mai depărtate,/ se conturează mai clar. Un rol impor¬tant în crearea unui tablou luminos, strălucitor, îl are adjectivul la gradul superlativ relativ de superioritate cele mai depărtate. Imaginea vizuală, amplă, de perspectivă îndepărtată, este scoasă în evidenţă prin adverbul la comparativ de superioritate mai clar. Exclamaţiile retorice (Ce calm! Ce puritate!) evidenţiază tră¬irile eului liric de încântare, de bucurie în faţa peisajului de munte dominat de puritate şi de limpezime. Apropierea planului cosmic de planul terestru este reliefată printr-o propoziţie condiţională (Dacă am vedea cu lacurile), care accentuează starea de armonie universală. în final, distanţa dintre cele două planuri se estompea¬ză, planul terestru primeşte o parte dintre atributele planului cosmic, devenind curat, pur şi armonios. ÃŽn opinia mea, opera literară Printre lacurile de munte de Lucian Blaga conturează un tablou de natură fermecător care inspiră linişte şi calm. în primul rând, aceste sentimente îi sunt transmise cititorului prin verbele şi pronumele personale la per¬soana I, plural, încă de la începutul textului (Ne odihnim în iarbă, cu un rest/ de oboseală în noi, ca sufletul). Apoi, imaginile vizuale sunt luminoase, strălucitoare, ceea ce inspiră sentimente de încân¬tare şi de optimism. Metaforele inedite (argintul de vest, aerul de cleştar) creează astfel de imagini care insuflă bună dispoziţie şi bucurie de a trăi. Aceste trăiri sunt exprimate şi prin exclamaţia retorică (Ce calm! Ce puritate!). Aşadar, mesajul textului poate fi desprins cu uşurinţă: nimic nu se compară cu liniştea şi calmul pe care ni le strecoară în suflete contemplarea unui peisaj de munte. Sus, printre brazi şi lacuri, pământul, aflat mai aproape de cer, primeşte o părticică din sfinţenia planului celest, iar omul găseşte aici cel mai bun refugiu şi cel mai bun mijloc de a se elibera de tot ce este pământesc. Printre lacurile de munte de Lucian Blaga este o creaţie lirică, deoarece gândurile, sentimentele şi trăirile eului liric sunt exprima¬te în mod direct; ipostaza autorului în text este reprezentată de eul liric, care are mai multe mărci lexico-gramaticale, iar limbajul este sugestiv, cu multe figuri de stil şi imagini artistice.
16.05.20073.8KB
va rog 45 ex 2(de la mijloku' paginii) si 1,2 de jos editura art cls a 9 a va help meeeeeeva rog mult......pag 45 ex 2(de la mijloku' paginii) si 1,2 de jos editura art cls a 9 a va roggggg.....
06.12.200934KB
ms.. eu inca nu sunt la dar mama mi`a zis sa analizez 10 subst. pt ca miercuri am teza:p si mi`aMs.. Eu inca nu sunt la substantiv, dar mama mi`a zis sa analizez 10 subst. pt ca miercuri am teza:P si mi`a fost de folos ex. 1 de la pag. 85 din manualul HUMANITAS:p .. Dupa manualul ala invat si eu la scoala;)
06.12.201050.1KB
va rog cine ma ajuta si pe me :hi: la variante astept voastre plizz :((:* cine imi da si mie plizzva rog cine ma ajuta si pe me :hi: la variante astept raspunsurile voastre plizz :((:*
09.02.200710.8KB

 
varianta 15 partea a ii-a domnule paul/ paula ionescu, în oradea, pe strada 29, elev/ elevăVarianta 15 partea a II-a Domnule Director, Subsemnatul,/ Subsemnata, Paul/ Paula Ionescu, domiciliat/ domiciliată în Oradea, pe strada Cireşilor, numărul 29, elev/ elevă la Şcoala generală „Lucian Blaga", vă rog să binevoiţi a-mi aproba eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte că frecventez cursurile acestei şcoli. Menţionez că aceasta îmi este necesară pentru înscrierea la un concurs de artă fotografică. Oradea, 18.06.2007. Paul/ Paula Popescu Domnului Director al Şcolii Generale „Lucian Blaga" din Oradea Si partea a III-a Selectat din schiţa Triumful talentului, scrisă de I.L. Caragiale, fragmentul dat are ca temă încercarea tânărului Niţă Ghiţescu de a-şi pune în valoare talentul de a scrie frumos. Niţă Ghiţescu este personajul principal al textului, deoarece întreaga acţiune se concentrează în jurul trăsăturilor şi faptelor sale. Portretul acestuia se conturează încă din prima frază printr-o prezentare făcută de către narator, care-1 descrie, raportându-1 la camaradul său, Ghiţă Niţescu. Apropierea dintre cei doi este evi¬denţiată şi prin jocul de cuvinte produs de alegerea unor nume cu sonoritate asemănătoare: Niţă Ghiţescu şi Ghiţă Niţescu. Prima ipostază în care este surprins personajul este aceea de elev într-o şcoală de provincie (au fost odată-ntr-o şcoală de pro¬vincie doi buni camarazi), în care se remarcă, nu numai în compa¬raţie cu Ghiţă Niţescu, ci faţă de toţi ceilalţi copii prin talentul lui la scris, de care se minuna toată lumea. Naratorul insistă asupra acestei calităţi, prin cuvinte elogioase, semnificativă în acest sens fiind comparaţia pe care o face între caietul lui Niţă Ghiţescu şi perfecţiunea scrisului de tipar: puse alături, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie tipărit, iar modelul de caligrafie, scris de mână. Folosirea verbului la persoana a II-a singular accentuează tonul admirativ, sugerând ideea că oricine ar putea confirma această afirmaţie. Calitatea aceasta ieşea însă mai clar în evidenţă prin comparaţia cu prietenul său, care scria nu se poate mai urât. Cea de-a doua voce, care completează prin acelaşi procedeu al caracterizării directe portretul personajului, îi aparţine dascălului său, căruia i se atribuie un îndemn prin care îi arată calea pe care ar putea s-o urmeze în viaţă, ţinând cont atât de darul cu care este înzestrat, cât şi de neajunsurile existenţei lui (e fără părinţi, nu e prea deştept şi nici harnic nu e): va trebui să-şi câştige existenţa cu condeiul. încrederea dascălului în reuşita lui se bazează şi pe faptul că tânărul avea un comportament bun: cum te ştiu că n-ai purtări rele, cu vremea ai să-naintezi. O altă ipostază este aceea a tânărului ajuns în capitală. Voinţa de a-şi schimba soarta şi simţul realităţii sunt trăsături evidenţiate prin fapte. Astfel, ştiind că fără ajutor nu va izbândi, încearcă să cunoască mulţi oameni şi să-şi scoată în lumină ta¬lentul: A făcut cunoştinţă ba cu unul, ba cu altul, recomandându-şi talentul. Fire optimistă, nu renunţă la căutări, chiar dacă nu se alege din toată strădania lui decât cu complimente şi dovezi de admiraţiune. Ca o răsplată a răbdării, pe neaşteptate, este anunţat că are şanse să ocupe unul dintre cele trei posturi de copişti de la Ministerul de Interne. Atitudinea de după examen dovedeşte o umbră de îndoială în privinţa reuşitei {deşi dictarea mersese cam prea iute...), dar îşi păstrează, calmul: a zâmbit mulţumit de sine, încrezător în pri¬ceperea sa Faptul că numele său nu se regăseşte pe lista celor admişi în momentul în care se anunţă rezultatele îi provoacă însă dezamăgire: Şi ce frumos scrisesem, domnule! a zis Niţă, mâhnit... Sentimentul trăit de personaj este reliefat atât de exclamaţie, cât şi de adjectivul mâhnit. Revenirea lui Niţă la starea sa optimistă este sugerată în ultima parte a fragmentului: N-a trecut o săptămână şi iată că s-a publi¬cat concurs pentru un post de perfect caligraf la acel ultim mi¬nister... Adjectivul ultim accentuează ambiţia băiatului, lăsând să se înţeleagă faptul că acesta umblase pe la toate ministerele pentru a găsi de lucru. Cuvântul dar aduce însă,în prim-plan ideea că neprevăzutul şi-a făcut din nou loc în viaţa lui Niţă Ghiţescu: Dar, în ajunul concursului, se-ntâmplă, cum se-ntâmplă în orice poveste... întrebarea retorică să se-ntâlnească - cu cine? şi inver¬siunile vechea lui cunoştinţă, bunul său camarad de odinioară sugerează parcă ghinionul repetat al personajului, amplificându-1: deşi pare a fi pe drumul cel bun, intervine mereu câte ceva care îl împiedică să reuşească. Trăsăturile lui Niţă Ghiţescu (statornicia în prietenie, ambiţia, răbdarea, perseverenţa, simţul realităţii) sunt accentuate în relaţia cu celelalte personaje. încă de la începutul textului, reiese faptul că Niţă a ştiut să fie un bun camarad. Firea sa deschisă, sociabilă, se remarcă şi din bucuria regăsirii bunului său camarad de odinioară. ÃŽn relaţia cu cei de alt statut social (cu dascălul şi, mai ales, cu un domn membru din comisie) dovedeşte modestie şi simplitate. Comportamentul său este politicos: apoi a înmânat-o cu mult res¬pect unui domn membru. El ştie, de asemenea, să se adapteze timpului său, în care nu poate reuşi de unul singur: a făcut cunoştinţă ba cu unul, ba cu altul. Deşi admirat pentru talentul deosebit la scris, personajul stâr¬neşte compasiune prin ghinionul pe care îl are de a nu se putea realiza, în ciuda faptului că i se recunoaşte competenţa în domeniul pe care şi-1 alege. Remarca naratorului cum se-ntâmplă în orice poveste eviden¬ţiază caracterul general-valabil al concluziei ce se poate deduce din text: realitatea cu care se confruntă deseori omul în viaţă dovedeşte că meritele şi calităţile cuiva nu sunt întotdeauna suficiente în viaţa de zi cu zi.
19.05.200713.5KB
ma ajuta si pe mine cu un rezumat la o vorba despre 20000 de leghe sub mari, scris de jules rogsalutare.......cine ma ajuta si pe mine cu un rezumat la o carte?.....este vorba despre 20000 de leghe sub mari, scris de jules verne.....va rog ffffffffffffffff mult.......am nevoie de acest rezumat......am incredere k o sa ma ajutati:(
21.08.200616.9KB
ii. poezia lui v. alecsandri este un pastel, în care, după cum titlul, surprinde imagineaII. Poezia lui V. Alecsandri este un pastel, în care, după cum sugerează titlul, surprinde imaginea malului Şiretului, în momentul întâlnirii dintre noapte şi zi (Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se ridică). Despărţirea înceată (a întunericului) de pământ este redată prin comparaţia aburilor nopţii cu fantasme, provocând o puternică stare emoţională. Imaginea dinamică a ceţii care se despică printre ramuri împreună cu imaginea vizuală a râului personificat ce se-ncovoaie sub copaci în raza dimineţii stârnesc admiraţia privi¬torului. Privirea este atrasă şi de prundişul lunecos şi de malul năsipos, dar frumuseţea, unicitatea peisajului sunt create de mişcarea lentă a râului. Descrierea este minunată, o adevărată invitaţie în mijlocul naturii.
22.05.20073KB
buna :) am nevoie de un eseu pt ora viitoare la romana (la textul Buna :) am nevoie de un eseu pt ora viitoare la romana (la textul "Dupa melci" de Ion Barbu) :rolleyes: Trebuie redactat un eseu liber (nestructurat) in care sa demonstrez ca joaca din padure a copilului si consecintele acesteia reprezinta o exprimare de cunoastere.Apoi :rolleyes: eseul trebuie sa scoata in evidenta faptul ca,desi aflat la varsta jocului,copilul se maturizeaza sufleteste. ;;) Va multumesc!
24.10.200934.3KB

 
cu perechile de paronime de mai jos. tema 15 - paronimeAlcătuieşte enunţuri cu perechile de paronime de mai jos.
17.06.201119KB
am si eu nevoie de ex de la pagina 61 / 2 si 3 de sus ! pana maine va rog !!!! tren de placere !Am si eu nevoie de ex de la pagina 61 / 2 si 3 de sus ! Pana maine va rog !!!!
05.01.201025.1KB
am nevoie de o compunere la romana despre un eveniment vrea sa ma ajute pe id :hi: :razz: :razz:am nevoie de o compunere la romana despre un eveniment cultural.cine vrea sa ma ajute pe id marius_mafiotu92 :hi: :razz: :razz: :razz: :razz: :hi: :hi: :hi: :D :D :D
08.11.20078KB
prima impresie la poezie?pls =( dupa melciprima impresie la poezie?pls =(
19.10.200932.2KB

 
şi arată lor tema 20 - functiile sintactice aleIdentifică interjecţiile şi arată funcţia lor sintactică.
18.06.201117KB
eu m-am saturat de noile schimbari din doom2...ma scot din minti...nu credeam ca nu voi mai stii saEu m-am saturat de noile schimbari din DOOM2...Ma scot din minti...Nu credeam ca nu voi mai stii sa vorbesc corect! :x :x :rusine: :nod:
04.02.201026.9KB
ana, mi-am propus ca în să merg la bunicii mei la predeal pentru a mă odihni şi aII. Predeal 18.06.2007 Dragă Ana, Mi-am propus ca în această vacanţă să merg la bunicii mei la Predeal pentru a mă odihni şi a mă bucura de rezultatele obţinute în anul şcolar, încheiat nu de mult timp. ÃŽntr-una din zile bunicul meu mi-a făcut o surpriză, cumpărându-mi un bilet Ca concertul formaţiei mele favorite "Ritmuri noi". Am aşteptat cu emoţie acest eveniment, aducându-mi aminte că tot la Predeal i-am întâlnit în concert pe membrii acestei formaţii, cu ani în urmă. Concertul s-a desfăşurat pe o scenă în aer liber din localitate. Formaţia Ritmuri noi a cântat neîntrerupt două ore, fiind răsplătiţi după fiecare melodie cu aplauze. Am remarcat şi câteva cântece noi în repertoriul acestei formaţii Cu siguranţă că în curând va apărea un CD cu acestea. La finalul concertului membrii formaţiei au dat autografe. M-am bucurat că am reuşit să-mi ascult şi în acesta vară formaţia favorită şi m-am gândit la tine, ştiind că şi ţie îţi plac melodiile ei. Aştept să ne vedem cât mai curând. Cu drag, Mihai/ Mihaela Barbu Uff am pus si partea aII-a
22.05.20073KB
asi dori si eu povestirea cart fram,ursul polar de cezar petrescu ultima carte citita...ASI DORI SI EU POVESTIREA CART FRAM,URSUL POLAR DE CEZAR PETRESCU
27.01.20081.5KB

 
testul la ultimul trebuie să indici primii patru diftongi. tema 19 - vocabular, fonetica,Rezolvă testul următor. La ultimul exerciţiu, trebuie să indici primii patru DIFTONGI.
18.06.201146.2KB
Încă din clasa a viii-a se că complement de timp exprimat prin adjectiv pronominalÎncă din clasa a VIII-a se învaţă că există complement circumstanţial de timp exprimat prin adjectiv pronominal posesiv, în Ac., precedat de prepoziţie / locuţiune prepoziţională ( "înaintea" / "în urma").
17.06.201042.2KB
fă din tema 5 - vocabularFă exerciţiile din ataşament.
09.06.201140.3KB
partea fluture, tu de tudor arghezi genului liric, fiind un dialog imaginar al poetului cu oPartea aIII-a Creaţia literară Fluture, tu de Tudor Arghezi aparţine genului liric, fiind un dialog imaginar al poetului cu o mică vietate, flutu¬rele, perceput ca un simbol al lumii necuvântătoarelor, devenind obiectul contemplaţiei poetice. Pretextul nenumit al întâlnirii cu poetul face ca discursul liric să capete o notă de mister, să treacă explicat în zona inspiraţiei creatorului. Tonul pe care sunt rostite frazele poetice este tipic omului sincer îngrijorat, plin de teamă pentru soarta oricăror fiinţe. De aici, sentimentul de duioasă tristeţe cu care se va încheia poezia: Lovit în frunte poate să şi moară... Grupul vocativ (substantiv şi pronume) din primul vers: Fluture, tu, pe unde prin perdea... determină caracterul adresat al acestei poezii, destinatarul fiind numit chiar din titlu. în acelaşi timp, acest grup are rolul de a deschide şirul interogaţiilor ce compun structura poetică prin care se notează, simplu şi profund, portretul micii vietăţi. Pentru poet fluturele este un simbol al graţiei şi al frumuseţii, idee sugerată de metaforele: frumosule de catifea solară şi echer plăpând. Prin numirea elementelor: chilie, perete, cărţi, caiete, se recompune universul creatorului, un spaţiu intim în care prezenţa oricui devine obiect al contemplaţiei poetice. Odată intrată aici, mica vietate devine, pentru artistul devorat de scrisul său, o legătură cu exteriorul, un mesager al timpului, care se scurge în alt fel pentru poet: Ce ştiri îmi aduci din primăvară? Străbaterea barierei exterior - interior, metaforic numită de poet perdea, înseamnă pentru fluture proba integrării printre simbolurile universului de creaţie a poetului. Comparaţia cu ochii aprinşi ca jarul de rubin sugerează plastic convertirea fluturelui într-un obiect al inspiraţiei poetice. Cele două interogaţii succesive: Ai şi tu o chemare? Ai şi tu un destin? reflectă concepţia foarte modernă că orice element al uni¬versului, oricât de mărunt şi de neînsemnat, poate deveni semni¬ficativ dintr-o perspectivă poetică, purtând cu sine o multitudine de simboluri. Astfel, pentru poet, fluturele este semnul inspiraţiei, ta¬lentului şi al curajului în artă. A doua structură a textului începe cu un verb la imperativ, Deschideţi-i, adresat celor din jur, nenumiţi de poet, ca semnal pentru a nu opri zborul spre înalt al fluturelui, care devine astfel şi simbol al aspiraţiei spre perfecţiune. Metafora sugestivă fereastra dintre ramuri conţine ideea deselor ezitări, dezamăgiri ale artiştilor în împlinirea idealului lor creator. Din acest punct de vedere, poezia se poate interpreta ca un crez artistic al unui poet împătimit de scrisul său. Transfigurarea obiectelor din universul apropiat în Exprimarea unei opinii personale despre semnificaţiile textului dat poezie are ca produs, în viziunea artistului, o imagine inedită a ceea ce la început fuseseră acestea. Fluturele devine, aproape de perfec¬ţiune, puiul luminii {Puiul luminii caută-ntr-afară), consecvent vi¬sului de înălţare, notat prin adverbul afară. Finalul poeziei conţine ideea regretului generat de sfârşitul inevitabil al fluturelui. Acesta, ca orice fiinţă, trăieşte sub semnul efemerităţii: Lovit în frunte poate să şi moară. Verbul poate suge¬rează ideea că el este salvat prin transfigurarea sa în artă. Substan¬tivul foişorul reprezintă într-o formă plastică universul artistic, numit în prima parte a poezie şi reluat acum la alte dimensiuni. Steaua, floarea, două elemente, unul aparţinând planului cosmic, altul planului terestru, sunt exemple pentru destinul celor care ne înconjoară. Se remarcă, în perfect acord cu conţinutul, formula prozodică adoptată de poet, modernă, cu structuri inegale ca număr de versuri, cu rimă variată, pereche sau încrucişată, măsura versurilor între 8-13 silabe, ritm trohaic, discursul liric impresionând prin simplitate şi prin forţa poetului de a crea imagini artistice de mare emoţie.
28.05.20079.2KB

 
pronumele şi din textele şi lor tema 9 - pronumele si adjectivul pronominalIdentifică pronumele demonstrative şi adjectivele pronominale demonstrative din textele următoare şi indică funcţia lor sintactică.
13.06.201130.8KB
va rog de romana humanitas ex 2 pag 63 va rog carte de romana clasa a-7a editura humanitas ex 2va rog repede.........Carte de romana humanitas ex 2 pag 63 va rog
02.12.200926.8KB
pronumele posesive şi posesive din textul de mai jos şi lor vezi un tutorial pe . tema 10Identifică pronumele posesive şi adjectivele pronominale posesive din textul de mai jos şi indică funcţia lor sintactică. Vezi un tutorial pe .
14.06.201136.9KB
să vorbim la obiect. varianta 1Să vorbim la obiect.
18.01.200750.5KB
InapoiInainte