După melci de I. Barbu Ex. 1 Strofele 4, 5 prezintă melcul: "melcul prost, încetinel", "melcul blând", " o mogâldeaţă, ochi de bou, dar cu albeaţă", "pui molatec". Epitetele sugerează pe de o parte ingenuitatea şi vulnerabilitatea micii vietăţi şi , pe de altă parte, duioşia copilului faţă de aceasta.
Ex. 2 Descântecul copilului din poezia lui Ion Barbu este complex şi expresiv în comparaţie cu varianta originală, cea din jocurile copilăriei. El vrea să pună în evidenţă forţa incantatorie a cuvântului.
Ex. 3 Refugiat la adăpost de stihiile naturii dezlănţuite, copilul are remuşcări. A lăsat melcul în ger şi-i e frică să nu moară. Se roagă în gând ca vântul să aibă milă de el.
Ex. 4 Este o descriere plastică a viscolului. Poetul foloseşte o metaforă hiperbolizantă ("podul lumii se surpase" pentru a sugera grozăvia iernii, valurile de zăpadă care se prăvălesc asupra pământului. Fulgii mari sunt plastic reprezentaţi printr-o altă metaforă: "cepi de arbagic". Tabloul capătă dimensiuni vaste, prin enumeraţia "pe case, până sus, peste colnic" şi culoare, prin epitetul "albicioase".
Ex. 5 Prin forţa expresivă a cuvântului, copilul l-a convins pe bietul melc nătâng să iasă din cochilia lui protectoare şi astfel gerul l-a surprins şi l-a ucis. Găsindu-l mort, copilul plânge. ÃŽnţelege că nu te poţi juca după bunul plac cu cuvintele şi îşi dă seama de responsabilitatea cuvântului rostit.
Ex. 6 Ultimul descântec al copilului are semnificaţia unei morale. Naivitatea se plăteşte, lipsa de pregătire poate costa scump. Există un timp pentru toate.
Ex. 7 Versul "iarna coarnele se frâng" sunt o constatare a unei experienţe dureroase. Copilul învaţă din această întâmplare un lucru important pentru viaţa lui: să nu se grăbească, să aibă răbdare, să nu plece urechea la tentaţii, să aştepte momentul potrivit pentru ceea ce vrea să facă.
pagina 24 manualul d clasa a 9a editura ART ..eseul d sus....in care sa demonstrez k joaca din padure a copilului si consecintele acestuia repr o exp de cunoastere ....plss ajutati`ma...am nevoie azi d el :-s
Publicată pentru prima dată în Viaţa românească ( mai 1921) şi apoi retipărită într-o plachetă, această baladă îşi dezvăluie fondul tragic, derivat dintr-o experienţă de cunoaştere gratuită. Iniţierea în tainele universului este unul din laitmotivele liricii lui Barbu. Aici copilul-demiurg încearcă să descopere universul şi această cunoaştere se întemeiază pe cuvânt. Rostirea prematură, forţarea naşterii melcului întru existenţă va avea un deznodământ tragic. Povestea este simplă. Amăgit de atmosfera primăvăratică a unei zile de Păresimi ( prima duminică din postul Paştelui ), un copil merge în pădure... continuarea aici .
Booona...kre aveti facut exercitiul ala de la pag 24....redacteaza un eseu liber(nestructurat) de o pagina in care sa demonstrezi ca joaca din padure a copilului si consecintele acesteia reprezinta o experienta de cunoastere.Eseul trebuie sa scoata in evidenta faptul ca,desi aflat la varsta jocului,copilul se maturizeaza sufleteste....... ....plssss imi trb pt maine...haideti k va ajut si eu la alte ex numai scapati-ma de eseu
Strofele 4, 5 prezintă melcul: "melcul prost, încetinel", "melcul blând", " o mogâldeaţă, ochi de bou, dar cu albeaţă", "pui molatec". Epitetele sugerează pe de o parte ingenuitatea şi vulnerabilitatea micii vietăţi şi , pe de altă parte, duioşia copilului faţă de aceasta.
Ex. 2 Descântecul copilului din poezia lui Ion Barbu este complex şi expresiv în comparaţie cu varianta originală, cea din jocurile copilăriei. El vrea să pună în evidenţă forţa incantatorie a cuvântului.
Ex. 3 Refugiat la adăpost de stihiile naturii dezlănţuite, copilul are remuşcări. A lăsat melcul în ger şi-i e frică să nu moară. Se roagă în gând ca vântul să aibă milă de el.
Ex. 4 Este o descriere plastică a viscolului. Poetul foloseşte o metaforă hiperbolizantă ("podul lumii se surpase" pentru a sugera grozăvia iernii, valurile de zăpadă care se prăvălesc asupra pământului. Fulgii mari sunt plastic reprezentaţi printr-o altă metaforă: "cepi de arbagic". Tabloul capătă dimensiuni vaste, prin enumeraţia "pe case, până sus, peste colnic" şi culoare, prin epitetul "albicioase".
Ex. 5 Prin forţa expresivă a cuvântului, copilul l-a convins pe bietul melc nătâng să iasă din cochilia lui protectoare şi astfel gerul l-a surprins şi l-a ucis. Găsindu-l mort, copilul plânge. ÃŽnţelege că nu te poţi juca după bunul plac cu cuvintele şi îşi dă seama de responsabilitatea cuvântului rostit.
Ex. 6 Ultimul descântec al copilului are semnificaţia unei morale. Naivitatea se plăteşte, lipsa de pregătire poate costa scump. Există un timp pentru toate.
Ex. 7 Versul "iarna coarnele se frâng" sunt o constatare a unei experienţe dureroase. Copilul învaţă din această întâmplare un lucru important pentru viaţa lui: să nu se grăbească, să aibă răbdare, să nu plece urechea la tentaţii, să aştepte momentul potrivit pentru ceea ce vrea să facă.
cum fac sa-mi apara tot ce scrie k apar si miste chestii kre nu pot sa le descifrez:-<,cum ar fi : frâng"
Va rog frumos sa ma ajutati cu raspunsurile la intrebarile de la III. Forta magica a cuvantului, pag 20, manualul de clasa a IX-a, A. Costache, F. Ionita s.a., ed. ART. Multumesc!
Va rog frumos sa ma ajutati cu raspunsurile la intrebarile de la III. Forta magica a cuvantului, pag 20, manualul de clasa a IX-a, A. Costache, F. Ionita s.a., ed. ART. Multumesc!
pentru a sugera grozăvia iernii, valurile de zăpadă care se prăvălesc asupra pământului. Fulgii mari sunt plastic reprezentaţi printr-o altă metaforă: "cepi de arbagic". Tabloul capătă dimensiuni vaste, prin enumeraţia "pe case, până sus, peste colnic" şi culoare, prin epitetul "albicioase". 
Va rog frumos.
