TEME
Forumul orei de limba si literatura romana
Lista Forumurilor Pe Tematici
TEME | Reguli | Inregistrare | Login

POZE TEME

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
Scumpa85
Femeie
24 ani
Bucuresti
cauta Barbat
27 - 45 ani
TEME / CLASA A X-A, EDITURA ART / "Maitreyi", de Mircea Eliade  
Autor
Mesaj Pagini: 1
Nedelcu
Administrator

Din: Craiova
Inregistrat: acum 21 ani
Postari: 738
I

Am şovăit atīta īn faţa acestui caiet, pentru că n-am
izbutit să aflu īncă ziua precisă cīnd am īntīlnit-o pe Maitreyi.
Īn īnsemnările mele din acel an n-am găsit nimic. Numele ei
apare acolo mult mai tīrziu, după ce am ieşit din sanatoriu şi
a trebuit să mă mut īn casa inginerului Narendra Sen, īn
cartierul Bhowanipore. Dar aceasta s-a īntīmplat īn 1929, iar
eu īntīlnisem pe Maitreyi cu cel puţin zece luni mai īnainte.
Şi dacă sufăr oarecum īncepīnd această povestire, e tocmai
pentru că nu ştiu cum să evoc figura ei de-atunci şi nu pot
retrăi aievea mirarea mea, nesiguranţa şi turburarea celor
dintīi lntīlniri.
Īmi amintesc foarte vag că, văzīnd-o o dată īn maşină,

aşteptīnd īn faţa lui "Oxford Book Stationary" ― īn timp ce
eu şi tatăl ei, inginerul, alegeam cărţi pentru vacanţele de
Crăciun ― am avut o ciudată tresărire, urmată de un foarte
surprinzător dispreţ. Mi se părea urītă ― cu ochii ei prea
mari şi prea negri, cu buzele cărnoase şi răsfrīnte, cu sīnii
puternici, de fecioară bengaleză crescută prea plin, ca un
fruct trecut īn copt. Cīnd i-am fost prezentat şi şi-a adus
palmele la frunte, să mă salute, i-am văzut deodată braţul
īntreg gol şi m-a lovit culoarea pielii: mată, brună, de un
brun nemaiīntālnit pīnă atunci, s-ar fi spus de lut şi de ceară.
Pe atunci locuiam īncă īn Wellesle'y Street, la Ripon Mansion,
şi vecinul meu de cameră era Harold Carr, impiegat la "Army
and Navy Stores", a cărui tovărăşie o cultivam, pentru că
avea o sumă de familii prietene īn Calcutta, unde īmi
petreceam şi eu serile şi cu ale căror fete ieşeam săptămīnal
la dancinguri. Acestui Harold īncercai să-i descriu ― mai
mult pentru lămurirea mea decīt a lui ― braţul gol al
Maitreyiei şi straniul acelui galben īntunecat atīt de
turburător, atīt de puţin feminin, de parcă ar fi fost mai mult
al unei zeiţe sau al unei cadre decīt al unei indiene.

Harold se bărbierea īn oglinda cu picior de pe măsuţa lui.
Văd şi acum scene: ceştile cu ceai, pijamaua lui mauv e
mīnjită cu cremă de ghete (a bătut sīngeros pe bo y pentru
īntāmplarea aceasta, deşi o murdărise chiar el, cīnd se īn-
torsese īntr-o noapte beat de la balul Y.M.C.A.), nişte golo-
gani de nichel pe patul desfăcut şi eu īncercīnd zadarnic să- mi desfund pipa cu un sul de hīrtie, pe care īl răsuceam pīnă ce se subţia ca un chibrit.

― Nu zău, Allan, cum de-ţi poate plăcea ţie o bengaleză?
Sunt dezgustătoare. M-am născut aici, īn India, şi le cunosc
mai bine decīt tine. Sunt murdare, crede-mă. Şi apoi, nu e
nimic de făcut, nici dragoste. Fata aceea n-are să-ţi īntindă
niciodată mīna...

Ascultam toate acestea cu o nespusă desfătare, deşi Ha-
rold nu īnţelesese nimic din cele ce īi spusesem eu şi credea
că, dacă vorbesc de braţul unei fete, mă şi gīndesc la
dragoste. Dar e ciudat cīt de mult īmi place să aud vorbindu-
se de rău de cei pe care īi iubesc sau de care mă simt
aproape, sau care īmi sunt prieteni. Cīnd iubesc cu adevărat
pe cineva, īmi place să ascult lumea bīrfindu-l; asta īmi
verifică oarecum anumite procese obscure ale conştiinţei
mele, pe care nu le pricep şi de care nu-mi place să-mi aduc
aminte. S-ar spune că, paralel cu pasiunea sau interesul
meu sincer faţă de cineva, creşte şi o pasiune vrăjmaşe,
care cere suprimarea, alterarea, detronarea celei dīntīi. Nu
ştiu. Dar surprinzīndu-mă plăcut impresionat de critica
idioată pe care Harold ― prost şi fanatic ca orice eurasian ―
o făcea femeilor bengaleze, mi-am dat īndată seama că ceva
mai adīnc leagă īncă amintirea Maitreiyiei de gīndurile sau
dorurile mele. Lucrul acesta m-a amuzat şi m-a turburat
totdeodată. Am trecut īn odaia mea, īncercīnd automat să-
mi desfund pipa. Nu ştiu ce-am mai făcut după aceea,
pentru că īntīmplarea nu se află notată īn jurnalul meu de-
atunci, şi nu mi-am adus aminte de ea decīt cu prilejul
coroniţei de iasomiei a că poveste am s-o scriu eu mai
departe, īn acest caiet.


_______________________________________
MEDITATII ONLINE LA LIMBA ROMANA
_______________________________________

BLOGUL PROFESORULUI DE LIMBA ROMANA

pus acum 15 ani
   
Nedelcu
Administrator

Din: Craiova
Inregistrat: acum 21 ani
Postari: 738
VIII

Ziua aceea īşi are o mare īnsemnătate īn povestirea de
faţă. Transcriu din jurnal. "Am găsit-o abătută, aproape
plīngīnd. I-am spus că am venit, pentru că m-a chemat, şi
aceasta a surprins-o. Ne-am despărţit, apoi, pentru cinci
minute, ca să sfīrşesc scrisoarea. Cīnd m-am īntors, dormea
pe canapeaua din faţa mesei.
Am deşteptat-o. A tresărit; ochii īi erau măriţi. Am
īnceput s-o privesc ţintă; ea īmi sorbea privirile, ochi īn ochi,
īntrebīndu-mă la răstimpuri, şoptit: «Ce?» Apoi n-a mai fost
īn stare să vorbească, nici eu n-am mai putut s-o īntreb; ci
ne priveam fix, fermecaţi, stăpīniţi de acelaşi fluid
suprafiresc de dulce, incapabil să ne īmpotrivim, să ne
scuturăm de farmec, deşteptīndu-ne. Mi-e greu să descriu
emoţia. O fericire calmă şi īn acelaşi timp violentă, īn faţa
căreia sufletul nu opunea nici o rezistenţă; o beatitudine a
simţurilor care depăşea senzualitatea, ca şi cum ar fi
participat la o fericire cerească, la o stare de har. La īnceput,
starea se susţinea numai prin priviri. Apoi am īnceput să ne
atingem mīihile, fără a ne despărţi totuşi ochii. Strīngeri
barbare, mīngīieri de devot.(Notă. Cetisem recent despre
dragostea mistică a lui Chaitanya şi de aceea īmi exprimam
experimentările mele īn termeni mistici.) Au urmat, firesc,
sărutările pe mīini. Era atīt de pierdută, īşi muşca atīt de
pătimaş (şi totuşi cast) buzele, īncīt aş fi putut-o săruta pe
buze, aş fi putut face tot. M-am reţinut cu multă greutate.
Situaţia era de-a dreptul riscantă. Puteam fi văzuţi de oricine
scobora scările. Ea este de o emotivitate mistică.(Notă. In
jurnalul meu de atunci, influenţat de anumite lecturi
vaishnave, īntrebuinţam foarte des termenul de "mistic". De
altfel, comentariul acestei īn-tīmplări, aşa cum īl găsesc īntr-
un caiet rătăcit, este străbătut de la un capăt la altul de
"experienţa mistică". Eram ridicul.) Am īntrebat-o, īncă o
dată, de ce nu putem fi, noi doi, uniţi. S-a cutremurat. Ca s-o
īncerc, i-am cerut să recite de două ori aceamantra pe care
a īnvăţat-o Tagore, ca să se apere de primejdiile contra
purităţii. Totuşi, după ce le-a repetat, farmecul stăruia. Cu
aceasta i-am dovedit, căci credeam şi eu, că experienţa
noastră nu-şi are rădăcini sexuale, ci edragoste, deşi
manifestată īn sincerităţi carnale. Am simţit şi verificat
această minune umană: contactul cu suprafirescul, prin
atingere, prin ochi, prin carne. Experienţa a durat două
ceasuri, istovindu-ne. O puteam relua de cīte ori ne fixam
privirile īn ochii celuilalt."


_______________________________________
MEDITATII ONLINE LA LIMBA ROMANA
_______________________________________

BLOGUL PROFESORULUI DE LIMBA ROMANA

pus acum 15 ani
   
AndreeaB22
Membru nou

Inregistrat: acum 13 ani
Postari: 1
Stie cineva unde pot gasi romanul raspuns scris de Maitreyi Devi "Dragostea nu moare"?

pus acum 13 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la