|
catisor
Membru
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 63
|
|
III.
Aparţin genului liric creaţiile literare în care se exprimă în mod direct idei, gânduri, sentimente. „Vocea" care comunică prin intermediul imaginilor artistice gândurile şi sentimentele, este eul liric, aie cărui mărci lexico-gramaticale sunt: limbajul expresiv, frecvenţa verbelor şi a pronumelor de persoana I şi a II-a singular şi plural, punctuaţia expresivă etc. O altă trăsătură a textului liric este structura specifică: e scris în versuri grupate de regulă în strofe, iar expresivitatea e sporită de muzicalitatea reali¬zată prin rimă, ritm şi măsură.
Creaţia literară Printre lacurile de munte, scrisă de Lucian Blaga, aparţine genului liric, deoarece prezintă trăsăturile acestuia.
Vocea eului liric se remarcă prin verbe şi pronume la persoana I, plural {ne odihnim, în noi, am vedea, ne), care arată că eul liric se exprimă în numele unei colectivităţi, implicând şi cititorul. De asemenea, exclamaţiile retorice (Ce calm! Ce puritate!) sunt rodul exprimării directe a impresiilor.
Limbajul este sugestiv, existând figuri de stil şi imagini ar¬tistice, prin intermediul cărora eul liric îşi exprimă gândurile, sen¬timentele şi trăirile. Astfel, metaforele, inversiunile şi exclamaţiile retorice conturează un tablou de natură fermecător, având ca temă descrierea unui peisaj de munte, temă desprinsă chiar din titlu: Printre lacurile de munte. Constituit din trei catrene, textul prezintă o muzicalitate specifică, redată prin elementele moderne de versificaţie: măsura variabilă şi versul liber.
În primele două versuri, se remarcă trăirile eului liric de linişte şi de calm, prin verbul a se odihni, la indicativ, prezent, persoana I, plural; Ne odihnim în iarbă, cu un rest de oboseală în noi, ca sufletul. Comparaţia prezentă în aceste versuri relevă contrastul existent între pacea şi armonia din natură şi sufletul încărcat de griji al poetului. Pacea şi liniştea sunt accentuate în versul al treilea tot prin prezentul indicativului stăm şi privim, care dă impresia că tabloul descris este real, concret.
În versul Soarele a asfinţit în argintul de vest se creează o imagine vizuală aparţinând planului îndepărtat, cosmic, care sur¬prinde culoarea cerului la apus. Metafora în argintul de vest pune în evidenţă luminozitatea văzduhului; culorile deschise ale acestu¬ia fiind în contrast cu nuanţele roşiatice pe care cerul le are în mod obişnuit în acest moment al zilei.
Strofa a doua potenţează imaginile luminoase strălucitoare, printr-o altă metaforă: aerul de cleştar şi prin enumeraţia din următoarele trei versuri: stâncile, brazii, munţii, lucrurile toate,/ chiar cele mai depărtate,/ se conturează mai clar. Un rol impor¬tant în crearea unui tablou luminos, strălucitor, îl are adjectivul la gradul superlativ relativ de superioritate cele mai depărtate. Imaginea vizuală, amplă, de perspectivă îndepărtată, este scoasă în evidenţă prin adverbul la comparativ de superioritate mai clar.
Exclamaţiile retorice (Ce calm! Ce puritate!) evidenţiază tră¬irile eului liric de încântare, de bucurie în faţa peisajului de munte dominat de puritate şi de limpezime. Apropierea planului cosmic de planul terestru este reliefată printr-o propoziţie condiţională (Dacă am vedea cu lacurile), care accentuează starea de armonie universală. în final, distanţa dintre cele două planuri se estompea¬ză, planul terestru primeşte o parte dintre atributele planului cosmic, devenind curat, pur şi armonios.
În opinia mea, opera literară Printre lacurile de munte de Lucian Blaga conturează un tablou de natură fermecător care inspiră linişte şi calm. în primul rând, aceste sentimente îi sunt transmise cititorului prin verbele şi pronumele personale la per¬soana I, plural, încă de la începutul textului (Ne odihnim în iarbă, cu un rest/ de oboseală în noi, ca sufletul). Apoi, imaginile vizuale sunt luminoase, strălucitoare, ceea ce inspiră sentimente de încân¬tare şi de optimism. Metaforele inedite (argintul de vest, aerul de cleştar) creează astfel de imagini care insuflă bună dispoziţie şi bucurie de a trăi. Aceste trăiri sunt exprimate şi prin exclamaţia retorică (Ce calm! Ce puritate!).
Aşadar, mesajul textului poate fi desprins cu uşurinţă: nimic nu se compară cu liniştea şi calmul pe care ni le strecoară în suflete contemplarea unui peisaj de munte. Sus, printre brazi şi lacuri, pământul, aflat mai aproape de cer, primeşte o părticică din sfinţenia planului celest, iar omul găseşte aici cel mai bun refugiu şi cel mai bun mijloc de a se elibera de tot ce este pământesc. Printre lacurile de munte de Lucian Blaga este o creaţie lirică, deoarece gândurile, sentimentele şi trăirile eului liric sunt exprima¬te în mod direct; ipostaza autorului în text este reprezentată de eul liric, care are mai multe mărci lexico-gramaticale, iar limbajul este sugestiv, cu multe figuri de stil şi imagini artistice.
3.8KB
|
|
