TEME
Forumul orei de limba si literatura romana
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
TEME | Reguli | Inregistrare | Login
POZE TEME
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
bruneta_ta_us pe Simpatie
 | Femeie
25 ani
Giurgiu
cauta Barbat
25 - 52 ani |
|
Nedelcu
Administrator
 Din: Craiova
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 738
|
|
Iat-o aici.
Varianta 2 BAC 2007
Şi iată şi o propunere de rezolvare a părţii I.
Varianta 2
- rezolvare –
1.„a-i trece vremea”, „a-i trece durerea”, „nimeni nu-i trece înainte”, „a trece clasa”;
2. Punctele de suspensie demarchează interogaţia dubitativă a poetului în legătură cu condiţia poetului de răspunsul la această întrebare. Punctele de suspensie sugerează momentul de reflecţie, întreruperea fluxului verbal în favoarea unei clipe de meditaţie.
3. Un fulger de inspiraţie îi străbătu prin minte: găsise ideea.
Era dus cu capul în stele.
4. Verbele la conjunctiv ( „să-ngăduie”, „să nu s-audă”, „să trec” ) sugerează o posibilitate, şi anume dorinţa eului liric de a trece în neant singur şi necunoscut.
5. Tema morţii ca repaus etern; tema inutilităţii şi efemerităţii vieţii omeneşti.
6. Adjectivul posesiv „mele”, verbele la persoana I, sg. „m-am închinat”, „să trec”.
7. Sentimentul zădărniciei vieţii, dublat de dorinţa de trecere în „vecinicul repaos”.
8. Primele patru versuri introduc ideea centrală a poeziei: dezamăgit de viaţă , eul liric îşi doreşte să moară. Ceea ce-i provoacă această dorinţă este conştiinţa acută ( generatoare de suferinţă ) a inutilităţii şi perisabilităţii vieţii. Această idee este sugerată de substantivele „suferinţă” şi „nimicnicie”, precum şi de comparaţiile „pierdut ca frunza de pe apă” şi „(pierdut) ca fulgerul în chaos”. Comparaţia cu frunza purtată de apă exprimă incapacitatea omului de a-şi controla propriul destin, iar comparaţia cu fulgerul, neputinţa de a fi mai mult decât o strălucire de moment în noianul timpului. În aceste condiţii, în care eul liric nu găseşte sensul vieţii, intrarea în „vecinicul repaos” este privită ca singura mântuire. Metafora „vecinicul repaos” prin care e semnificată moartea sugerează dorinţa de pace şi odihnă eterne ale sufletului tulburat de arbitrariul şi zădărnicia existenţei pământeşti.
9. Epitetul „singuratec” atribuit substantivului „glasul” sugerează condiţia poetului neînţeles într-o lume meschină.
10. Poezia combină două tipuri de lirism: subiectiv şi obiectiv. În prima strofă poetul îşi asumă direct mesajul poetic, făcându-şi simţită prezenţa prin mărcile gramaticale ale eului liric: adjective posesive, pronume şi verbe la persoana I. Asta pentru că vorbeşte de propria-i experienţă personală. În a doua strofă, confesiunea personală se transformă în meditaţie generală asupra condiţiei poetului în lume. Nu mai întâlnim persoana I, ci doar persoana III. Lirismul devine obiectiv. Experienţa personală este sublimată în idee cu valoare generalizatoare.
Ce părere aveţi ? Întrebări, nelămuriri, comentarii ?
_______________________________________
MEDITATII ONLINE LA LIMBA ROMANA
_______________________________________
BLOGUL PROFESORULUI DE LIMBA ROMANA
|
|
| pus acum 17 ani |
|