Colectia de poze teme.3xforum.ro
Total 157 poze.

Inapoi

 
popa tanda, de ioan slavici, are ca temă unui preot de a schimba săi despre firul epic alIII. Nuvela Popa Tanda, scrisă de Ioan Slavici, are ca temă prezenta¬rea încercărilor unui preot de a schimba concepţia enoriaşilor săi despre muncă. ÃŽn firul epic al textului, apar mai multe personaje. Protagonistul este preotul Trandafir, personajele secundare sunt Marcul Florii Cucului, Cozonac Clopotarul şi soţia preotului; fiica, ginerele şi nepoţii sunt personaje episodice, iar sătenii reprezintă personajul colectiv. După cum reiese şi din titlu, preotul este personajul principal, idee confirmată ulterior de implicarea lui în toate etapele acţiunii şi prin faptul că intră în relaţie cu toate celelalte personaje. Textul începe cu prezentarea originii sale: este unul dintre cei doi copii ai dascălului Pintilie din Butucani {om bun şi cântăreţ vestit), de la care a moştenit unele calităţi şi darul preoţiei (ajunge şi el preot în satul natal). Sub aspect exterior, este descris în mod direct abia spre sfârşitul textului, fiind surprinsă vârsta respectabilă la care a ajuns: Dacă părul cărunt şi barba căruntă nu ar vesti vremea lui... Lipsa altor detalii de ordin fizic demonstrează faptul că preotul Trandafir este şi un perso¬naj simbolic: reprezintă chipul preotului cu dăruire pentru ceea ce face, cunoscându-şi bine misiunea de a modela sufletele oamenilor pe care-i „păstoreşte". Este un personaj complex, tipul omului care se zbate pentru progresul colectivităţii. Accentul cade pe portretul moral al acestuia, desprins atât prin mijloace directe, cât şi prin mijloace indirecte. în primul rând, în mod direct, în expoziţiune, printr-o enumeraţie, naratorul evidenţiază, cu admiraţie, câteva calităţi ale personajului - bunătatea, darul de a vorbi frumos, hărnicia, cumpătarea: Este om bun; a învăţat multă carte şi cântă mai frumos decât chiar şi răposatul tatăl său... Harnic şi grijitor om este părintele Trandafir. Sinceritatea manifestată în re¬laţia cu oamenii şi firea sa prea directă par a fi trăsături nepotrivite pentru un preot, idee relevată tot în mod direct de către narator: Minunat om ar fi părintele Trandafir, dacă nu l-ar strica un lucru. Este cam greu la vorbă, cam aspru la judecată: prea de-a dreptul, prea verde-făţiş. Comportamentul prea deschis a dus la mutarea sa în Sărăceni, un sat situat pe Valea Seacă, nume sugestive pentru starea materială a localnicilor. Cele mai multe trăsături morale se desprind prin caracterizare indirectă, din fapte, vorbe, gesturi, relaţia cu celelalte personaje şi nume. Deşi observă starea jalnică a locurilor, dovedeşte maturitate şi simţ al realităţii. Pe de o parte, ştie că nu poate primi o altă parohie, fiindcă se pusese prea rău la protopop, iar, pe de altă parte, îşi dă seama că nu-şi poate abandona misiunea: îşi puse dar de gând ca s-o ieie precum i se face, să facă din nevoie drag şi să steie bucuros în Sărăceni. Conştientizând, de asemenea, faptul că bunăstarea unui preot depinde de bunăstarea oamenilor, îşi propune să facă din popo-renii săi oameni harnici. Perseverenţa lui este reliefată prin fapte şi prin vorbe. Având darul vorbirii, în prima duminică, este ascultat cu mare interes, ceea ce-i dă multe speranţe în privinţa reuşitei lui. Numai că, după un timp, enoriaşii încep a ocoli biserica, descumpănindu-1 pe moment. Firea sa hotărâtă este bine conturată, prin cuvinte populare, pline de duh: Părintele Trandafir e însă ca şi capra în grădina cu curechi. Când îl scoţi pe uşă, îţi intră prin gard. Aşadar, acesta nu renunţă la luptă, ba, mai mult, îşi schimbă tactica: începe a colinda uliţele şi casele oame¬nilor, ţinându-le predici, mai întâi cu vorbe blânde, apoi ironice şi bat¬jocoritoare: Cum a purces la sfaturi, la batjocuri, aşa acuma la ocări. Din toate acestea, însă, nu se alege decât cu porecla de Popa Tanda. Comportamentul său scoate la lumină conflictul interior, pe care îl trăieşte când îşi dă seama că încercările sale de a-i schimba pe săteni fuseseră zadarnice şi că familia lui ajunsese într-o stare jalnică. în mo¬mentele de intens zbucium interior, imploră divinitatea, plângând în biserică: începu să plângă greu şi cu suspin înăbuşit şi viforos. De ce plângea? înaintea cui plângea? Din gura lui numai trei cuvinte au ieşit: «Puternice Doamne! ajută-mă!» Relaţia cu mediul de viaţă şi cu sătenii accentuează trăsăturile morale şi evoluţia sa. în primul rând, mediul de viaţă determină o schimbare de atitudine: dintr-un om al vorbei se transformă într-un om al faptelor. Astfel, părintele, păstrându-şi aceeaşi ambiţie, începe a se îngriji înainte de toate de binele casei sale. Mai întâi, îşi lipeşte casa şi repară acoperişul cu împletituri din nuiele şi din trestie, stâr¬nind prima reacţie a sătenilor: Popa e omul dracului! şi trăind primele clipe de bucurie: popa petrecea bucuros pe-afară. Face apoi gard cu portiţă pe lângă casă şi, împreună cu preoteasa, lucrează grădina. Cu ajutoare, cultivă tot pământul, obţinând produsele necesare traiului. După un timp, împleteşte lese din nuiele din a căror vânzare câştigă bine, ceea ce duce la schimbarea situaţiei materiale a familiei. Pe parcursul textului, voinţa puternică şi caracterul hotărât al preotului sunt evidenţiate în mod special în relaţia cu personajul colectiv - sătenii. Drumul parcurs de acesta pentru a se impune în faţa oamenilor este lung şi dificil, dar nu fără rezultate. La un moment dat, este privit ca un străin în viaţa satului (omul dracului), dar la sfârşit (după ce sătenii îi urmează exemplul), este numit omul lui Dumnezeu. Admiraţia cu care oamenii vorbesc despre el (Ţine-l, doamne, la mulţi ani, că este omul lui Dumnezeu!) este un semn că părintele Trandafir îşi atinsese ţelul propus. Reuşise, aşadar, să-i urnească pe oameni din nepăsare, câştigase „bătălia" spirituală cu lenea sătenilor. Semnificative pentru caracterul complex al preotului sunt şi cele două nume. Trandafir, nume de floare, dezvăluie nu numai frumuse¬ţea sa morală, ci şi felul său de a vorbi prea direct (sugestie dată de spinii trandafirului). Porecla Tanda (care provine din verbul a tăndăli) exprimă eşecul trăit la un moment dat de acesta în lupta cu indiferenţa poporenilor (oprindu-i pe drum de câte ori îi întâlnea, umblând din casă în casă şi ţinându-le predici, dădea impresia că pierde vremea). Conştientizând faptul că-şi împlinise misiunea, la bătrâneţe, tră¬ieşte mulţumit alături de familie. Bucuria şi armonia ilustrate la sfârşit reflectă mesajul textului: credinţa în Dumnezeu şi perseverenţa îţi pot aduce linişte, menţinându-ţi, totodată, tinereţea sufletească. Anii trec, dar spiritul rămâne tânăr, dacă ştii să lupţi: Toate s-au schimbat; numai părintele Trandafir a rămas precum a fost: verde, vesel şi harnic. Aşadar, preotul apare ca un simbol al oamenilor hotărâţi şi di¬namici care obţin ce-şi propun, mai ales prin exemplul personal. Concluzia referitoare la personaj poate fi concentrată în proverbul: Omul sfinţeşte locul.
24.05.200723.5KB
arată cazul şi ale pronumelor personale scrise cu litere înclinate (caractere italice) înArată cazul şi funcţia sintactică ale pronumelor personale scrise cu litere înclinate (caractere italice) în enunţurile următoare.
16.06.201136.7KB
În vederea de limba se şi prin unui elaborat la nivelul de al unui absolvent de liceu, pe bazaTEMATICĂ ÎN VEDEREA VERIFICĂRII CUNOŞTINŢELOR DE LIMBA ROMÂNĂ Acestea se verifică şi probează prin intermediul unui test-grilă elaborat la nivelul de pregătire al unui absolvent de liceu, pe baza unei bibliografii accesibile. Elementele supuse verificării se referă la următoarele aspecte: •1. LEXICAL-SEMANTIC - identificarea sensurilor corecte ale unor cuvinte; - recunoaşterea relaţiilor de sinonimie, antonimie, omonimie şi paronimie dintre cuvinte; - identificarea şi utilizarea adecvată, în contexte variate, a sinonimelor, antonimelor, omonimelor şi paronimelor unor cuvinte; - identificarea, în serii de sinonime, a cuvintelor neologice; - recunoaşterea apartenenţei unor cuvinte la fondul principal sau la masa vocabularului. •2. GRAMATICAL - identificarea formei corecte de gen, număr şi caz a unor substantive; - utilizarea adecvată a formelor articulate; - identificarea formei corecte de feminin a unor adjective; - recunoaşterea adjectivelor fără grade de comparaţie; - identificarea formelor corecte ale adjectivului pronominal de întărire, ale adjectivului pronominal demonstrativ de identitate, respectiv ale adjectivului pronominal negativ; - identificarea formelor corecte – cu, respectiv fără sufix flexionar – ale unor verbe; - diferenţierea semantică a formelor verbale cu sau fără sufix; - identificarea greşelilor constând în trecerea de la o conjugare la alta. •3. FONETIC ŞI ORTOGRAFIC - accentuarea corectă a cuvintelor; - recunoaşterea dubletelor accentuale; - identificarea formelor corecte din punct de vedere ortografic; - corespondenţa ortografie – ortoepie. Întrebările vizează chestiuni necontroversate, a căror rezolvare corectă decurge din cunoaşterea principiilor actualei norme literare româneşti probând capacităţile pe care le au candidaţii în ceea ce priveşte: a) definirea şi corecta utilizare a feluritelor cuvinte şi forme, b) distingerea între diferitele posibilităţi pe care limba le oferă şi felul în care norma literară le actualizează - la nivel lexical-semantic, gramatical şi fonetic, c) explicarea în mod corect a soluţiilor pentru care s-a optat, testul urmăreşte să ofere o imagine corectă şi reală asupra bunei cunoaşteri şi stăpâniri a limbii române şi asupra deprinderilor de a utiliza corect norma literară contemporană.
16.07.201130.5KB
de mai jos. tema 24 - sinonime neologiceRezolvă exerciţiul de mai jos.
18.06.201122.2KB

 
=) =) =) =) =) buna ziua! cine ma poate ajuta clas 7 ex 3,4,5 ed humanitas :hi: :hi: :hi:=) =) =) =) =) BUNA ZIUA! cine ma poate ajuta clas 7 ex 3,4,5 ed humanitas :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
11.10.20117.4KB
puteti sami trimiteti p email - ultima carte citita...puteti sami trimiteti p email - d33aclau_claudia@yahoo.com:hi:
08.01.20078.8KB
sa ma ajuti cu o 74 de cuvinte de analizat pentru id meu : swatbody analizaresalut....poti sa ma ajuti cu o analiza?...am 74 de cuvinte de analizat pentru maine....uite id meu : swatbody
17.02.201123.2KB
partea curcubeul, de dimitrie anghel, genului liric, deoarece autorul îşi prin vocea euluiPartea aIII-a Poezia Curcubeul, scrisă de Dimitrie Anghel, aparţine genului liric, deoarece autorul îşi exprimă, prin vocea eului liric, stări, idei şi sentimente provocate de contemplarea curcubeului. Caracterul liric al textului este subliniat şi prin structurarea în strofe, valorificând astfel muzicalitatea limbajului, obţinută prin rima încrucişată, măsura de opt-nouă silabe şi ritmul iambic. Modul de expunere predominant este descrierea, realizată prin folosirea imaginilor artistice şi a figurilor de stil. Poezia este alcătuită din patru strofe, sub forma unui monolog liric adresat fiinţei iubite. Alternanţa persoanei I (casa mea: Să mă avânt: îmi vine) cu persoana a II-a (pân-la a ta: până la ţine; nu te-aştepţi) la unele verbe şi pronume sau adjective pronominale ilustrează tocmai capacitatea imaginaţiei poetice de a exprima idei, stări şi sentimente pe care să le eternizeze sub forma unei poezii. Descrierea este realizată printr-o succesiune de imagini vizuale şi dinamice care surprind stările fiinţei poetice. Elementele deco¬rului conturat în poezie aparţin atât planului cosmic (curcubeu, nori, tăriile cereşti), cât şi celui terestru (casa, munte). ÃŽn decorul montan, ochiul poetului este impresionat de schim¬barea luminii: Ce schimbătoare e la munte/ Lumina. Perspectiva asupra peisajului este astfel influenţată de apariţia subită a curcu¬beului: ...cât ai scapără,/ Un curcubeu a-ntins o punte/ Din casa mea pân-la a ta. Imaginea vizuală, panoramică, a curcubeului care brăzdează cerul este urmată de imagini dinamice, care surprind forţa imaginaţiei poetice şi a fiinţei îndrăgostite, capabile să urce tăriile cereşti. Asemenea unui zeu, cu fruntea de lumini brăzdată, imagi¬naţia poetului străbate distanţele pentru a ajunge la casa fiinţei dragi şi pentru a bate cu degetul în fereastră. Peisajul luminos, dominat de imaginea curcubeului, dispare însă la apariţia norilor care au tras perdeaua către munte, provocând astfel dărâmarea frumoasei punţi care înflăcărase imaginaţia şi sentimentele eului poetic. Apariţia curcubeului şi lumina acestuia trezesc în imaginaţia poetică dorinţa de reducere a distanţei spaţiale dintre el şi fiinţa iubită, puntea de lumină fiind o metaforă care sugerează posibila legătură din casa mea pân-la a ta. Starea de îndrăgostit şi dorinţa de a fi aproape de iubita lui devin mai puternice sub impulsul gândului de a se avânta pe această punte de culori. Entuziasmul iniţial al imaginaţiei poetice Ş-un gând, un gând nebun îmi vine! este evi¬denţiat prin epitetul asociat gândului poetic (gând nebun), dar şi prin semnul exclamării de la sfârşitul acestui vers, sugerând capacitatea de a imagina şi de a construi lumi posibile, pornind de la simple circumstanţe din realitate. Punctele de suspensie de la sfârşitul stro¬fei a treia şi conjuncţia (adversativă) dar marchează ieşirea din planul imaginaţiei şi coborârea în realitate, deoarece frumoasa punte a curcubeului este dărâmată de nori. Personificarea din versurile ş-acuma norii/ Au tras perdeaua către munte surprinde legătura dintre imaginaţia poetică şi lumina curcubeului, apariţia norilor dărâmând gândul nebun al încercării eului poetic de a depăşi limi¬tele realului prin forţa imaginaţiei. Exclamaţia finală Nebuni sunt, Doamne, visătorii! accentuează tocmai revenirea la realitate. Eul poetic trăieşte stări sufleteşti marcate de dor, visare, melancolie, dar şi de dezamăgire, pendulând între realitate şi imaginaţie. Timpul şi modul verbelor folosite în text evidenţiază stările eului liric, care oscilează între realitate şi vis/ imaginaţie. Verbele la modul indicativ, timpul trecut, perfect compus, din versurile: Un curcubeu a-ntins o punte; ...frumoasa punte/ S-a dărâmat; Au tras perdeaua către munte exprimă legătura realizată de gândul şi de ochiul poetic între peisajul cosmic şi trăirile sale interioare. Verbele la modul indicativ, timpul prezent, apar în versurile în care sunt exprimate concluzii cu valoare de adevăr general: Ce schimbătoare e la munte/ Lumina; Nebuni sunt. Doamne, visătorii! sau în care este surprinsă legătura dintre realitate (apariţia curcubeului) şi dorinţa eului poetic: Ş-un gând, un gând nebun (îmi) vine!. Modul conjunctiv al verbelor evidenţiază planul imaginaţiei şi al dorinţei: Să mă avânt până la tine; Să urc tăriile cereşti; Să-ţi baţ cu degetu-n fereşti...; Dar când să urc... Poezia Curcubeul, scrisă de Dimitrie Anghel, are ca temă, aşa cum arată şi titlul acesteia, natura, apariţia curcubeului pe cer, care provoacă o stare de visare pentru eul poetic. Imaginea curcubeului devine proiecţia dorinţei de iubire şi de întâlnire cu fiinţa dragă. Curcubeul este, în acelaşi timp, şi motiv de meditaţie asupra fragili¬tăţii imaginaţiei şi a condiţiei poetului, ca fiinţă care oscilează între realitate şi vis. Lectura acestei poezii mi-a creat o stare de visare şi de melan¬colie, o nouă perspectivă asupra curcubeului şi a imaginaţiei poetice. Curcubeul nu este numai un fenomen natural interesant, ci şi o punte care poate micşora distanţa dintre fiinţele care se iubesc. Pentru un poet, curcubeul devine expresia forţei de a imagina şi de a crea lumi posibile. Aşadar, poetul şi imaginaţia poetică creează perspective inedite asupra lumii înconjurătoare, invitând cititorul să aibă un ochi mai atent şi mai plin de imaginaţie atunci când priveşte lumea din jurul său.
28.05.200721.6KB

 
:p:p :rolleyes: varianta 14 tn 2007:P:P :rolleyes:
19.05.200743.1KB
tema 7 - pronumele personal si reflexivExerciţiu
13.06.201137.2KB
partea adriana adrian în pe strada ca 7, elev în clasa a viii-a la liceul teoretic „georgePartea aII-a Domnule Director, Subsemnata, Adriana Mihăiescu/ Subsemnatul, Adrian Mihăiescu, domiciliat/ domiciliată în Sighişoara, pe strada Observatorului, Ca numărul 7, elevă/ elev în clasa a VIII-a la Liceul Teoretic „George Coşbuc", vă rog să îmi aprobaţi înscrierea la cursurile de astronomie organizate de Clubul Copiilor din localitate. Menţionez că doresc să particip la aceste cursuri întrucât sunt pasionată/ pasionat de universul cosmic. Timişoara, 18.06.2007 Adriana Mihăiescu/Adrian Mihăiescu Domnului Director al Clubului Copiilor din Sighişoara.
28.05.200721.6KB
teodor/ teodora ardeleanu, cu domiciliul în alba iulia, pe strada stejar, la 14, elev/ elevăII. Domnule Director, Subsemnatul Subsemnata, Teodor/ Teodora Ardeleanu, cu domiciliul în Alba Iulia, pe Strada Stejar, la numărul 14, elev/ elevă în clasa a VIII-a, la Şcoala cu clasele I-VIII „(Petru Maior", vă rog să-mi aprobaţi înscrierea la cercul de dramatică de la „Clubul Copiilor". Menţionez că solicit aceasta deoarece sunt pasionat/pasionată de arta dramatică. Alba Iulia, 18.06.2007 Teodor/ Teodora Ardeleanu Domnului Director al „Clubului Copiilor" Alba Iulia III. Fragmentul dat, din opera literară Niculăiţă Minciună de Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, prezintă o secvenţă în biografia unui personaj literar, Niculăiţă Gropescu, anunţat din primul enunţ al textului. Scriitorul indică detalii semnificative referitoare la eroul căruia urmează să-i facă portretul. Precizează, pe de o parte ele¬mente care ţin de familia sa, faptul că este feciorul lui Andrei Gropescu, dintr-un sătuc, Manga, din comuna Măgura, pe de altă parte, enumera cu rapiditate patru trăsături ale lui Niculăiţă. Prin locuţiunea adjectivală (băiat) cu judecată se precizează înţelepciunea personajului, prin adjectivele blajin la vorbă şi măsurat (în mişcări), blândeţea, firea echilibrată, iar adjectivul reluat sfios (şi nu ştiu cum să zic: dar sfios, ori prin urmare sfios) îl califică drept un copil timid. Autorul insistă pe această din urmă trăsătură, motivând prin aceasta, pe parcursul textului narativ, alte calităţi ale eroului. Portretul personajului se constituie prin acumulare de trăsături. Modalităţile de caracterizare sunt cele specifice textului epic, respectiv cele directe (repere furnizate de autor, de către alte personaje, de personaj însuşi) şi cele indirecte (trăsăturile se desprind din acţiunile personajului, din gânduri, din mediul în care trăieşte). Dimensiunile portretului sunt dominant morale, existând doar un detaliu folosit ca element de ordin fizic (să vezi pe domnul învăţător că-i pune peste părul negru cununa de merişor.,.). Ca reper temporal, naratorul selectează din biografia personaju¬lui perioada din copilărie a lui Niculăiţă. Compoziţional, fragmentul dat cuprinde trei secvenţe distincte, prima dintre ele oprindu-se la ipostaza de elev a lui Niculăiţă, cea de a doua, la relaţia lui cu tatăl său, iar cea din urmă, cu un caracter de fabulă, prezintă istoria unei posibile porecle date copilului. Momentul premierii lui Niculăiţă dezvăluie trăsăturile morale ale copilului. Este conştiincios, silitor, perseverent, cu foarte bune rezultate la învăţătură, obţinând în toţi anii de şcoală primară premiul întâi. Naratorul insistă pe reacţiilor martorilor la eveniment, părinţi, autorităţi, consăteni. Din perspectiva acestor personaje, Niculăiţă apare ca mândria şi măgulirea părinţilor, oamenii din sat înconjurându-l cu dragoste şi urându-i: Şi la mai mare! Este evidentă bucuria părinţilor în momentele descrise de narator pe un ton admirativ: Că, de! nu e lucru puţin, în ziua de Sîmpietru, în şcoala împodobită cu flori, s-auzi că strigă colo: „Premiul întâi cu cunună *- Gropescu Niculae...". Fiind apreciat pentru firea sa aplecată spre carte, Niculăiţă nu este însă iertat pentru greşelile copilăriei, aşa cum apar în viziunea tatălui său unele fapte săvârşite de el. Pentru cei din jur, el pare ca un copil ciudat, neînţeles, interiorizat, surprinzându-i pe ceilalţi cu preocupările lui stranii. Atras de aspecte variate ale vieţii, neînţelese de unii sau de alţii, Niculăiţă zăboveşte deseori în faţa viermilor de mătase sau observă zborul vreunei vietăţi, uitând de treburile la care era pus. Pentru caracterul lui curios şi reflexiv este aspru sancţionat de părinţi, fie cu bătaie: De câte ori nu l-a urecheat tat-su..., De câte ori a fost trezit de arsura unei nuiele..., fie cu înjurături arsura unei nuiele însoţită de o înjurătură... fie - lucru care-1 durea cel mai mult - cu batjocură: Că încet şi treptat a ajuns şi la batjocură... Timidi¬tatea eroului nu înseamnă o lipsă de personalitate: Ceea ce era mai greu de răbdat era batjocura, neavând curajul să se apere. Rememorând un moment din copilăria lui Niculăiţă, care, prin formula iniţială într-o zi, cum stătea pe un scăunel..., trimite parcă la un timp de poveste, naratorul repunctează indirect trăsături ale personajului, precum firea iscoditoare, permanenta dorinţă de a cunoaşte, alimentate de o curiozitate fără margini. Este uimit de faptul că descoperă lucruri surprinzătoare şi în lumea necuvântă¬toarelor, de exemplu, strategia pisicii de a-şi prinde prada, o vrăbi¬uţă nevinovată, aceea de a o imita. Impresionat de ceea ce văzuse, dorind să spună şi altora, va plăti pentru aceasta cu o posibilă poreclă pe care un vecin inventiv şi ironic, moş Grigore, i-o anticipează: Mă, o să-ţi scornească lumea o poreclă. O să te pomeneşti odată cu unul: „Niculăiţă Minciună" şi aşa o să rămâi... Este acuzat de minciună de acelaşi moş Grigore anulează istorisirea lui Niculăiţă, prin apelul la experienţa lui: Iaca, eu sunt de merg pe şaptezeci şi patru de ani, dar pisică să facă aşa din gât ca vrabia n-am auzit... Porecla personajului se va confunda cu persoana acestuia, deoa¬rece autorul chiar îşi intitulează povestirea Niculăiţă Minciună. Impresionează în fragmentul dat măiestria autorului de a con¬tura, cu economie de mijloace artistice, folosind naraţiunea, dialogul şi descrierea, un portret care rămâne ca un exemplu al firii mereu iscoditoare şi neînţelese a omului din toate timpurile. Răspuns la 10 variante de subiecte pentru testare naţională 2007
19.05.20073KB

 
vreau si eu eseul de la pag 24 din manualul de cls a 9-a editura art va rogg multa ajutati-ma ca nuvreau si eu eseul nestructurat de la pag 24 din manualul de cls a 9-a editura ART va rogg multa ajutati-ma ca nu am nici o idee si imi trebuie pentru luni.Multumesc! :zzz: :zzz: :x :rusine:
30.10.201045.3KB
doi copii numara o minge! bancuri seciDoi copii numara o minge!
17.05.20073KB
as vrea shi eu rezumatul la fram ursul polar cezar rog mult =d ultima carte citita...As vrea shi eu rezumatul la Fram ursul polar Cezar Petrescu..va rog mult =D
08.01.20079.8KB
partea ioan/ ioana georgescu, cu domiciliul în iaşi, pe bulevardul nicolae la 35, elev/Partea aII-a Domnule Director, Subsemnatul/Subsemnata Ioan/ Ioana Georgescu, cu domiciliul în Iaşi, pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, la numărul 35, elev/ elevă în clasa a VIII-a, la Şcoala cu clasele I-VIII „G. Călinescu", vă rog să-mi apro6aţi eliberarea unei adeverinţe de elev. Menţionez că aceasta îmi este necesară pentru înscrierea la Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu", din Iaşi. Iaşi 18.06.2007 Ioan/Ioana Georgescu Domnului Director al Şcolii „ G. Călinescu" Iaşi
28.05.200721.6KB

 
a canalului cartoon aventuri, noi aici. Reclamă a canalului Cartoon Network: "Noi aventuri, noi extratereştrii" E corect? Vezi aici.
21.03.201113.6KB
1. desparte în silabe cuvintele subliniate cu galben. 2. diftongii, triftongii şi hiaturile din1. Desparte în silabe cuvintele subliniate cu galben. 2. Identifică diftongii, triftongii şi hiaturile din text. 3. Spune câte sunete şi câte litere au cuvintele subliniate cu roşu.
12.06.201159.8KB
valoarea şi a cuvintelor încercuite cu roşu din valori si sintactice ale cuvintelorIndicaţi valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor încercuite cu roşu din enunţurile următoare.
24.05.201155.8KB
continuare complement de pronominal posesiv in ac.Continuare
17.06.201022.9KB

 
as dori sie eu rezumatul cartii cismigiu et comp prin email va eu nu am gasito pe net =( ultimaas dori sie eu rezumatul cartii cismigiu et comp prin email va rog!!!!!!!!!!!! urgent!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! eu nu am gasito pe net =(
02.09.200867.9KB
si eu am nevoie de acest eseu :( il aveti anticipat :rotfl: eseu ~pag 24~ editura art clasa ix--Si eu am nevoie de acest eseu :( Il aveti careva? Merci anticipat :rotfl:
04.11.200827.3KB
=(=(:( ash avea nevoie cat mai repede de povestirea la iapa lui voda pe momentele si/sau nu astea=(=(:( ash avea nevoie cat mai repede de povestirea la IAPA LUI VODA pe momentele subiectului si/sau caracterizarea personajului principal...daca nu astea atunci macar la FLORIN SCRIE UN ROMAN de Mircea Cartarescu...povestirea celor 3 secv nartice (sau rezumat) , caracterizarea celor trei personaje...sau relatzia autor-narator-personaj....URGENT!!!! :hi::rusine:
22.07.20069.9KB
manual si 5 buna seara!!! va rog frumos sa ma ajutatiManual Humanitas pagina 95 exercitiul:4 si 5 Buna Seara!!!
22.11.201113.2KB

 
verbele la moduri şi arată lor tema 18 - moduriIdentifică verbele la moduri nepersonale şi arată funcţia lor sintactică.
17.06.201139.4KB
testul. tema 21 - test complexRezolvă testul.
18.06.201139.8KB
fram,ursul polar de cezar petrescu va sa o duc vineri am timp!!!!!! =d =d =d =d =d =d =d =dData:27.ianuarie.2008 Rezumat Fram,ursul polar de Cezar Petrescu va rog,Trebuie sa o duc vineri 1.ianuarie.2008,nu am timp!!!!!! =D =D =D =D =D =D =D =D =D
27.01.200834.5KB
valoarea a cuvintelor încercuite şi lor tema 2 - valori si sintactice ale cuvintelorIndică valoarea morfologică a cuvintelor încercuite şi funcţia lor sintactică.
28.05.201170.6KB

 
adverbele şi adverbiale şi lor tema 22 - functiile sintactice ale adverbuluiIdentifică adverbele şi locuţiunile adverbiale şi indică funcţia lor sintactică.
18.06.201134.4KB
faptul că de multă vreme vreau comunic şi ţie pe care le încerc în fiecare deII. Izvoare, 18.06.2007 Dragă Răzvan, ÃŽţi mărturisesc faptul că de multă vreme vreau să-ţi comunic şi ţie emoţiile pe care le încerc în fiecare dimineaţă de vară, aici la mine acasă, fim aşteptat vacanţa pentru a avea şi timp, şi dispoziţia necesară descrierii unui asemenea moment, într-un asemenea loc, cum este cel în care locuim noi. ÃŽţi voi descrie o zi de vară numai pentru a te convinge să abandonezi arşiţa de pe plajă, zgomotul obositor al oraşului, mofturile turiştilor din toată lumea, dar mai ales computerul de care nu te mai desprinzi şi a te dotări să vii la noi. De altfel, ţi se va ivi în curând acest prilej, pentru că tatăl meu va trece prin Constanţa şi va fi. o mare plăcere să se întoarcă acasă împreună cu tine. Dacă-ţi aduci aminte, casa noastră este în preajma unei păduri de brazi. Ploaia nu ne prea ocoleşte în vara asta, dar aici, la noi, nu-i ceva neobişnuit. Soarele se arătă târziu, îl văd, după cum ţi-am spus, mai întâi pe umerii brazilor şi apoi pe trotuarul din faţa casei. împrejurimile pline de copaci se continuă cu alţi arbori în curtea noastră. Dimineaţa şi ei se pregătesc de o nouă zi. Acum, îşi rotunjesc sub razele potolite ale soarelui fructele. Vei avea o mare plăcere să-ţi începi ziua gustând din ele. Se trezesc şi micile vietăţi ale curţii noastre, fiecare dând de veste că există în felul ei. Câinele cel bătrân de-abia aşteaptă să fie mângâiat, iar pisica leneşă se fereşte de lumina zilei, căutându-şi un loc în care să lenevească. Micul dejun în chioşcul din grădină este o garanţie sigură pentru o zi frumoasă. Cred că detaliile despre obişnuita noastră dimineaţă te-au făcut deja să visezi la vacanţa pe care ţi-o vei petrece la noi. Aştept veşti bune de la tine şi transmite salutări părinţilor tăi, comunicându-le hotărârea ta de a veni aici. Cu drag, Iulian /Iuliana Oprea
22.05.20073KB
ratusca fazanRATUSCA
27.01.200859KB
din rescrie textele, eliminând tema 16 - pleonasmIdentifică pleonasmele din enunţurile următoare. Rescrie textele, eliminând pleonasmele.
17.06.201159.7KB

 
varianta 14 partea într-o din casă, o veche care din şi-i spune că venea chiar laVarianta 14 partea aIII-a Ieşind într-o dimineaţă din casă, naratorul-personaj întâlneşte o veche prietenă care coboară din trăsură şi-i spune că venea chiar la el. După aceea, îi cere un ser¬viciu prietenesc, ştiind că el este prieten cu profesorul Popescu. Deşi acesta încearcă să-i explice că nu sunt decât cunoscuţi, doamna insistă să urce alături de ea în trăsură şi să meargă împreună acasă la profesor, pentru a-1 convinge să-1 promoveze pe fiul ei, Ovidiu, care susţinea examenul de la sfârşitul celor şapte clase liceale. Ea afirmă că fiul său este persecutat, că îi este ameninţată cariera şi că se teme să nu i se întâmple vreo nenorocire, fiindcă e o fire sensibilă. Naratorul insistă să nu i se ceară acest lucru, propunându-i doamnei Georgescu să meargă mai bine tatăl copiilor la profesor, fiindcă este o persoană importantă şi e mai bine să intervină tatăl decât un străin. Doamna Georgescu nu acceptă, explicându-i că soţul ei nu se ocupă de copii şi că, dacă s-ar fi bazat pe el, ar fi rămas fără bacalaureat şi cei doi fii mai mari ai ei, Virgiliu şi Horaţiu.
19.05.20075.4KB
buna sunt in clasa a 9a si imi trebuie niste motto-uri despre joc si joaca imi poate zice si miebuna sunt in clasa a 9a si imi trebuie niste motto-uri despre joc si joaca imi poate zice si mie cineva de pe ce site k nu gasesc plzzzzzz.....:P :( :razz:
25.10.200924.2KB
Inapoi